Nopti de Vama

„Hey ya… hey ya…” bătea Outkast din boxele Stufului. Nisipul se ridica în sus în ritmul paşilor. Grupuri-grupuri, unii dansau, alţii stăteau sprijiniţi de barca eşuată în mijlocul plajei, alţii dormeau lângă sticlele de 2 litrii de Skol înfipte lângă Stâlp. O noapte tipică de Vamă.
Cupidon stătea pe una dintre băncile scâlciate şi privea cu aer absent în timp ce îşi golea paharul. Nu ştia exact ce bea, probabil că o combinaţie de energizant cu ceva, îl căpătase de la un cuplu care plecase în noapte. Ca de obicei în aceste locuri renunţase la aripile care i-ar fi ţinut de cald şi optase pentru un tricou simplu roşu şi un blug negru.
„Cabron, cabron…” le ziceau cei de la RHCP. Se ridică de la masă mulţumit că încă avea o stabilitate de invidiat la acea oră din noapte. Da chiar, oare cât băuse, sau ce ? Blabla, începu să meargă înspre mijlocul desfăşurării de forţe. Cu fiecare pas făcut intra în ritmul melodiei.
„Smack my bitch up… sail away sail away…”, în mijlocul unei sărituri de pe un picior pe altul întinse o mână spre un tip ce se zbenguia pe aceeaşi lungime de undă cu el dar dotat cu o sticlă de vin pe jumătate goală. Acesta îi întinse recipientul care se dovedi pe jumătate plin când bău din el. I-l înapoie cu o mulţumire din cap. Apoi cu o mişcare rapidă, imposibil de văzut pentru oricare dintre muritori, îşi încordă arcul şi slobozi din el trei săgeţi. La întâmplare.
„Bagă sunetul mai tare dacă vrei să te combini… !” urlau Viţă de Vie. Bleah, asta nu-i plăcea, îi amintea de slujbă şi că la unul din pogo se trezise zilele trecute cu un cot în ficat care îi tăiase răsuflarea vreo 20 de minute. Poate că fusese un „client” nemulţumit zâmbi el în gând pe când se aşeză pe nisip lângă Stâlp. Aici fu salutat de grupul vesel care îşi pasau de la unii la alţii o sticlă de votcă. Intră în circuit neuitând să mai arunce din când în când câte o săgeată spre amestecul de nisip, muzică şi noapte. Nu-i păsa unde loveau.
„Aprendimos a quererte / Desde la histórica altura…”. Mai că înţepeni, Fuck, Che Guevara, ăsta se poate dansa în doi !, se ridică grăbit şi trecu la ţintit. Votca îl încălzise un pic, aşa că munca îi părea mai veselă decât de obicei, în plus că putea face figuri, cu o singură săgeată putea rezolva, dacă-i prindea bine, câte doi deodată. Râse când îşi dăduse seama că greşise una şi probabil că un cuplu se va sparge în curând.
„Start wearing purple…”, e aşa mai da ! „Start wearing purple for me now !...” striga cât îl ţineau bojocii în timp ce se prinsese în ditamai hora. Fetei care îl ţinea de umărul stâng îi alunecă mâna din greşeală în tolbă şi după lucirea de o clipă din ochi îşi dădu seama că se rănise în una din săgeţi. Mai că se încurcă amândoi în paşi, dar peste o clipă continuară salturile cu toată ceata.
„Eu în şatră m-am născut la marginea poianei…” hora continuă şi mai îndrăcită. Cupidon striga cu răsuflarea tăiată „şi acum mă întorc la oameni, mă întorc acasă !... poate chipul meu de om s-a schimbat cu anii, dar în suflet am rămas…” în timp ce se despărţi de ceilalţi, o trase în mijlocul horei pe fată şi începu să o învârtească în zbor.
„Hai dă-i bătaie DJ Vasile ! Se învârteşte roata… !” strigau amândoi rămaşi într-o învârtită pe nisip. „O să fie pâine !... Ziua şi noaptea de ani de zile…!”. Era aşa frumoasă cum îi zbura părul ei negru în care se ghiceau două codiţe colorate, era aşa frumoasă cu ochii care îi fugeau în sclipiri de tăciuni aprinşi… „La, la, la, la, o să fie ploaie ! O să fie mâine !”.
„Now we're walking down an alley / No I'm talking spiritually…” întrerupse Patrice seria de bătute. „Vrei să mănânci un papanaş, ştiu unul bun la Canapele” o întrebă aproape roşind. „Scuze nu mi-e foame, şi apoi cred că m-am tăiat în ceva la mână, trebuie să mă bandajez”, veni răspunsul pe când ea se îndreptă spre unul dintre grupuri. „There's a soul… a soulstorm everywhere…” continua Patrice.
Cupidon se sprijini de barca eşuată pe plajă şi începu să tragă absent cu săgeţi. I se rupea unde se duc. Întinse mâna după o bere pe când boxele cântau „Foicică de alun… la cârciuma de la drum…”.