"Era anul" (Nopţi de Vamă 3)

Era anul în care a plouat toată vara, furtună după furtună, sau cel în care soarele a stat nemişcat pe cerul lipsit de nori… Sau unul dintre aceia şi cu ploaie şi cu zile senine şi cu zile doar cu nori trecând în goană dinspre Mangalia spre bulgari…

Încă nu dispăruse Club A din Vamă, sau poate că era anul în care nu mai era… Ori era unul dintre anii când beai cozonac la Hand sau dansai în B52, când pe Principală Piraţiul avea frate Epava, ori când a fost Jack sau urmaşul lui de o vară, Spitalul de Nebuni… Clar că unul dintre aceşti ani.

Când s-a auzit, într-o după-masă de Stuf, pentru prima oară „Lost Song”-ul lui Cat Empire sau când toată Vama a visat pe „Koop Island Blues”, ori anul în care Israel „IZ” Kamakawiwo`ole a cântat „Over the rainbow” pe la toate terasele, sau cel în care Vama striga, acompaniată de toţi, „Perfect…”.

Era anul în care ai stat campat pe plajă, lângă valurile care te legănau spre somn iar soarele te livra gata copt de câte ori ieşeai din cort, sau cel în care erai sub un copac în camping, înlocuind glasul şoptit al mării cu grifurile de chitară ce îşi făcea de cap în fiecare seară pe terasa curţii…

Era anul când ai ajuns cu autostopul în Vamă, cu naşul cu trenul, cu propria maşină… Cel în care pământul de pe Principală dogorea toată ziua sau cel în care asfaltul era inundat de un râu ce se scurgea spre mare…

Era anul în care ţânţarii erau cât caii, sau în care a plouat cu broaşte, era acela în care urechelniţele forfoteau acompaniate de ţipetele fetelor, sau cel în care melcii urcau în procesiuni sinucigaşe pe corturi…

Era anul în care a fost cea mai tare beţie, cel mai frumos foc de tabără, cele mai neobişnuite şi neaşteptate întâmplări, ai întâlnit cei mai frumoşi oameni…

Era cel în care te-ai înamorat de acest loc atât de special sau acela în care te-ai îndrăgostit de fata apărută de niciunde în viaţa ta…

Este orice an aici, în Vama Veche.